Despre binoclurile Bilora

Binocluri bilora

Prin acest articol se incearca explicarea mai pe larg a tipurilor de binocluri, aspecte legate de calitatea lentilelor si a ocularelor,  a termenilor precum “campul vizual al binoclului“, “pupila de iesire a binoclului“, “magnificatia binoclului“, etc.

Catalogate dupa tipul prismei xista practic doua tipuri de binocluri:
Binocluri cu prisme Porro (in forma de M) si binocluri cu prisme Roof (in forma de H). Nu de mult, toate binoclurile aveau prisme Porro. In ultimii ani au aparut insa noile versiuni de prisme Roof a caror idee a fost crearea unor binocluri compacte  si usoare, mai comod de transportat si de manevrat. In ce privinta calitatii optice a celor doua tipuri de binocluri, nu exista nici o diferenta, desi unii sustin in continuare ca binoclurile Porro au o perceptie stereoscopica mai mai buna decat binoclurile Roof datorata distantei dintre lentile. Binoclurile Porro sunt in continuare mari pe cand binoclurile Roof sunt mai compacte si mai usoare. Astfel apare intrebarea “Avand acceasi calitate optica dar dimensiuni si greutati diferite, de ce sa imi iau un binoclu Porro?”. Pretul binoclurilor Porro este intotdeauna mai scazut decat la cele Roof pentru a compensa diferentele de greutate si dimensiune. Prisme interioare - BAK-7 si BAK-4 (Barrium Crown) sunt prisme superioare care maresc posibilitatea de a absorbi mai multa lumina. Cu cat valoarea BAK este mai mica, cu atat absorbtia luminii este mai buna crescand caliatatea imaginii redate.

Calitatea lentilelor si a ocularelor este unul din cele mai importante aspecte

a) Coating ( sau antireflex ). Rolul coatingului (tratarea lentilelor cu antireflex) este de a minimaliza pierderile de luminozitate care apar in momentul in care lumina vine in contact cu o sticla netratata. O pierdere a luminozitatii de cca. 5% apare chiar si in cazurile unei sticle de o calitate superioara. Aceasta pierdere a luminozitatii poate fi minimalizata prin tratarea lentilelor cu antireflex. Coatingul sau tratarea lentilelor cu antireflex apare sub diferite denumiri:

• [b]-CO(coated optics) – binoclul are una sau mai multe lentile care sunt tratate cu antireflex.
• FC(fully coated) – binoclul are toate lentilele tratate cu antireflex.
• MC(multi coated) - binoclul are un sau mai multe lentile tratate cu mai multe straturi de antireflex.
• FMC(fully multi coated) – binoclul are toate lentilele tratate cu mai multe straturi de antireflex. Cu cat mai multe cu atat mai buna calitate.
• PC-3 (phase coating) un tratament care imbunatateste si mai mult calitatea optica a lentilelor, redand o imagine cu o rezolutie mai buna si mai clara. Nu se foloseste la binoclurile Porro ci numai la Roof.

b) HD (high definition) lentile cu o calitate extrem de buna, la care contrastele sunt aproape perfecte, luminozitatea mare. Claritatea este uniforma pe toata suprafata lentilelor.
c)FL (fluorite) lentile din fluorite. Au practic acelasi rol ca cele HD
d) ED (extra low dispersion) Nu la fel de avansat ca la cele cu HD dar mai bune decat lentilele cu FMC

Diametrul lentilei – luminozitate

Binoclurile sunt definite intotdeauna printr-o pereche de cifre, despartite de simbolul “x”, diametrul masurat in milimetri al lentilei fiind definit de ultima pereche de cifre. Cu alte cuvinte, putem avea binocluri 8×30, 10×50 sau 8-24×50. Cu cat diametrul lentilei e mai mare cu atat binoclul are performante mai bune chiar si in conditii de luminozitate scazuta. Este intotdeauna de preferat ca luminozitatea sa fie cat mai mare pentru ca binoclul sa capteza si sa transmita ochiului o cantitate cat mai mare de lumina, obtinandu-se astfel e o imagine cat mai clara. Performantele obiectivelor de diferite luminozitati sunt vizibile cel mai bine la rasarit sau la apus, in conditii de luminozitate mai scazuta. Problema este insa ca o data cu cresterea luminozitatii creste si diametrul lentilei, implicit marimea si greutatea binoclului. Marimile cele mai des folosite sunt 22,25mm (la binoclurile de buzunar), 30 si 50mm.

Aberatia Cromatica (Chromatic Aberration)

La lentile de calitate mai slaba se observa atunci cand lumina trece prin lentila un anumit colorit (violet, rosu, verde) in jurul obiectelor privite prin lentila. E o problema foarte neplacuta si de nedorit. Pt. a evita astfel de probleme, pe langa metodele de mai sus se folosesc lentile acromatice sau apocromatice care prin a combina lentile negative si pozitive aduna razele de lumina intr-un buchet concentrat creeind in felul acesta o imagine cat mai perfecta posibil fara influente ale anumitelor culori de curcubeu.

Campul vizual (Field of view)

Acest parametru se exprima printr-un unghi sau printr-o distanta fixă masurata la 1000 de m departare de privitor. Cu alte cuvinte, campul vizual poate fi de forma 7,10 sau 124 m la 1000 de m. Asta inseamna ca daca ne uitam prin binoclu, la o distanta de 1000 m, scena observata de noi va avea o latime maxima de 124 m. Campul vizual se micsoreaza odata cu cresterea magnificatiei. Cu cat campul vizual este mai mare, cu atat observatiile prin binoclul respectiv se vor face mai confortabil.

Pupila de iesire (Exit Pupil)

Pupila de iesire a binoclului este definita de marimea cercului de lumina care trece prin ocular. Astfel la un binoclu de tip 8 x 40, diametrul pentru pupila este de 40mm / 8 = 5 mm. Cu cat diametrul pentru pupila este mai mare, cu atat binoclul are performante mai bune în conditii de lumină ambientala slaba oferind o imagine mai clara.

Magnificatia

Cat de aproape ti se aduce imaginea. Magnificatia sau grosismentul este simbolizata prin prima cifra a perechii ce descrie binoclul si reprezinta puterea de marire a binoclului, adica gradul in care reuseste sa apropie de privitor obiectele observate. Spre exemplu 8×30 sau 10×50 inseamna un binoclu care are o magnificatie de 8x  sau 10x  si lentile de diametre: 30mm respectiv 50mm. Unele tipuri de binocluri, asemenea lunetelor apar cu magnificatii variabile, de exemplu 8-24×50.

Alte caracteristici ale binoclurilor

Modalitati de tratament ale lentilelor care pe de o parte fac ca lentilele sa fie mai rezistente impotriva murdariei si prafului, iar pe de alta parte impiedica lentila de a se aburi. Daca ploua, picaturile de apa se vor diviza in particule foarte mici care vor aluneca usor pe lentila, nelasand urme urate si in acelasi timp ingaduind o claritate buna a imaginii in pofida ploii sau cetii.

Unele binocluri sunt rezistente la picaturi de apa dar nu faca fata umezelii indelungate sau a contactului indelungat cu apa. Waterproof sunt adesea binocluri umplute cu azot (un gaz mai uscat decat aerul) si sigilate cu un O ring. Acestea garanteaza ca binoclul face fata umezelii, ploii si chiar situatiei in care este scapat in apa dar nu ajunge la o adancime prea mare, fara ca binoclul sa abureasca inauntru. De preferat intotdeauna astefel de binocluri.

Center-focus – claritatea se regleaza cu ajutorul unei roti (focus wheel) adesea plasata intre tuburile binoclului. Trebuie reglata in permanenta in momentul in care distanta la care se priveste cu binoclul creste sau scade. Auto-focus - se regleaza cu ajutorul dioptriilor. Dupa ce s-a reglat odata, ramane la fel indiferent de distanta la care se priveste. Binoclurile cu autofocus sunt adesea mai slabe optic decat cele cu centerfocus

Dioptria. Se regleaza adesea prin a invarti ocularul sau o rotita de pe ocularul din dreapta al binoclului fiind urmata de reglarea focusului. La binoclurile mai noi se regleaza la mijloc, la fel ca si centerfocusul. La binoclurile cu autofocus exista reglaj al dioptriilor pe ambele oculare cat si la anumite versiuni de binocluri mai performante. Dioptriile se regleaza in general de la -3 la +3 insa exista si binocluri la care dioptriile se regleaza de la -5 la +5.